Arta este capabila sa afecteze modul in care ne simtim in mai multe moduri. Modul in care muzica ne afecteaza emotiile este cu adevarat fascinant si are in spate un exercitiu psihologic extins.
In viata de zi cu zi, efectul muzicii este folosit pentru a provoca diferite senzatii in cei care o asculta: o ascultam in filme, seriale, jocuri video, reclame, printre alte domenii. Cu muzica, este posibil sa imprimati un efect mai mare la mesajul care este dat.
In functie de experientele celuilalt, oamenii tind sa dezvolte preferinte muzicale diferite. Dar, desi gustul pentru tipul de muzica poate varia, emotiile pe care muzica reuseste sa le comunice sunt universale.
Ce efect poate avea muzica?
Faptul ca muzica are un efect asupra noastra este ceva ce stramosii nostri stiau deja. Dansul si cantatul la instrumente in jurul focului este un ritual vechi de mii de ani. Astazi, stilurile muzicale actuale provoaca in noi urmatoarele senzatii:
- Stimularea muzicii precum rock, pop, rap sau salsa poate stimula muschii , poate provoca emotii intense, raspunsuri instinctive si viscerale capabile sa puna oamenii in stari de emotie, atentie si veghe.
- In cazul pop, acesta este motivul pentru care poate motiva oamenii sa faca sport. Pe de alta parte, ritmurile latine, cum ar fi salsa, genereaza o stare de spirit pozitiva prin stimularea segregarii adrenalinei si dopaminei.
- Muzica clasica, jazz si soul produc un efect sedativ: stimuleaza segregarea oxitocinei in creier, cunoscuta sub numele de hormonul iubirii. Acest lucru face ca simturile sa se ascuta si oamenii sa devina mai sensibili la sentimentele de durere sau infatuare. Aceste ritmuri sunt, de asemenea, utile pentru a obtine motivatia de a efectua activitati care necesita imaginatie si creativitate.
De ce muzica genereaza emotii?
Efectele emotionale ale muzicii constau in faptul ca este capabila sa activeze centrele neuronale ale placerii. Acesta este motivul pentru undele sonore sa secrete dopamina, un neurotransmitator care este asociat cu sentimentul de relaxare si placere.
Ce emotii simtim cand cantam?
Puterea emotionala a muzicii nu se limiteaza la momentul in care este auzita, ci este apreciata si atunci cand este cantata. Mai exact, in acest caz este asociat cu fericirea, pana la punctul in care cantatul poate fi terapeutic.
Cantaretii ar trebui sa se concentreze pe muzica si pe executarea corecta a tehnicii vocale in timp ce canta. Acest lucru implica un efort care ii determina pe cantareti sa uite de grijile personale din cauza concentrarii active indispensabile pe care o necesita cantatul. Vezi aici cum sa iti alegi prima chitara.
Prin urmare, cantatul va permite sa intrati intr-un fel de “zona fara stres”. La acest efort mental trebuie sa adaugam cele necesare pentru a invata noi armonii, cantece si metode de canto: toate aceste sarcini mentin creierul activ si reusesc sa previna aparitia tulburarilor depresive.
Muzica :
Reduce stresul si anxietatea
Activeaza circuitele de recompensare ale creierului.
In functie de daca are efecte sedative sau stimulent se poate schimba starea de spirit.
Cum au aparut chitarile?
Chitara, instrument muzical cu coarde ciupite care probabil isi are originea in Spania la inceputul secolului al XVI-lea, derivand din guitarra latina, un instrument medieval tarziu cu un corp cu talie si patru coarde. Chitara timpurie era mai ingusta si mai adanca decat chitara moderna, cu o talie mai putin pronuntata. Era strans legat de vihuela, instrumentul in forma de chitara cantat in Spania in locul lautei .
Chitara avea initial patru randuri de coarde, trei duble, cel mai bun curs simplu, care mergeau de la o cutie de cheie asemanatoare unei viori la un pod de tensiune lipit de placa de sunet sau burta; podul a sustinut astfel tragerea directa a corzilor. In burta era o gaura circulara de sunet, adesea ornamentata cu un trandafir din lemn sculptat. Chitara din secolul al XVI-lea a fost acordata C–F–A–D′, acordarea centrului cu patru cursuri ale lautei si vihuela .
Din secolul al XVI-lea pana in secolul al XIX-lea au avut loc mai multe schimbari in instrument. Un al cincilea rand de coarde a fost adaugat inainte de 1600; la sfarsitul secolului al XVIII-lea a fost adaugat un al saselea fel. Inainte de 1800, cursurile duble au fost inlocuite cu coarde simple acordate E–A–D–G–B–E′, inca acordul standard.
Cutia de tip vioara a fost inlocuita in jurul anului 1600 cu un cap plat, usor reflexat, cu chei de acordare din spate; in secolul al XIX-lea, suruburile metalice au fost inlocuite cu suruburi. In secolul al XVIII-lea, fretele din intestine legate timpuriu au fost inlocuite cu frete incorporate din fildes sau metal. Tastatura a fost initial la nivelul burticii si se termina la nivelul burticii, iar mai multe freturi metalice sau fildes au fost plasate direct pe burta. In secolul al XIX-lea, tastatura a fost ridicata putin deasupra nivelului burticii si a fost extinsa peste ea pana la marginea gaurii de sunet.
